Povestea unei fotografii - "Vrajă"

Într-o dimineață de noiembrie, acum multi, multi ani, am parcat mașina la Dâmbul Morii și am pornit prin pădure, încetișor, spre Șapte Scări, canion binecunoscut în regiunea Pietrei Mari.

Cum mergeam prin pădure, fluierând, traseul era floare la ureche, dimineață superba, zăresc în dreapta cărării un omuleț cu o pipa în gura (țin minte ca asta m-a frapat în primul rând... ce fumător de pipa purcede pe cărări de munte), stand rezemat de un copac.

-Buna dimineața! l-am salutat

-My son, cum se zice la voi... Good Morning ! răspunde el

Asta mi s-a părut nițel ciudat, doua vorbe în romana, doua în engleza… am febra... zic.

Apoi a continuat :

-Ai văzut !?

Ma uit împrejur, ceva păsări vesele se certau care sa respire ceata și răcoarea prima, înaintea celeilalte...

-Da! zic eu, habar n-avand despre ce vorbește

-Ah, nu m-am prezentat, J R R sunt! spune el vesel

-Viorel, incantat! răspund eu ca în reclama care peste multi ani o sa promoveze Cremita

-Elf-ul ala ascuns în iarba, zice el mai departe, o sa se ridice chiar acum și o sa tragă cu arcul!

-Mhm... sa-l pozez atunci, spun eu, scotandu-mi trepiedul și fixându-l pe pământ

-You don’t believe me!

-Te cred tataie, dacă zici ... înseamnă ca ce vad în zare printre razele alea este Liv Tyler pe post de zâna, iar printre crengi o sa apară Frodo.

Am respirat adânc și am declanșat. Razele soarelui își făceau loc cu greu prin ceata. Lumina abia părea sa se scurgă, densa, întârziata, sau mai bine zis speriata, de gândul ca părăsește prea repede zona.

Am închis ochii apoi și i-am dat dreptate omulețului cu pipa. Locul era plin de magie generate de curgerea apei, de foșnetul frunzelor și de aerul care vibra prin mișcarea miilor de aripi ale insectelor.

Apa avea forță și curgea într-un șuvoi neîntrerupt. Erau zeci de nuanțe de verde în jur, datorate mușchiului, frunzelor, ierbii și nu în ultimul rând luminii de dimineață, lumina care datorita spectrului reușea sa învăluie zona cascadei într-o atmosfera aparte.

Sunt sigur ca dacă as trece acum pe acolo, sau oricare alta data, nu doar ca n-o sa mai reușesc sa surprind acea clipa, dar nici pe omulețul cu pipa care zâmbea larg și atotcunoscător n-am sa îl mai găsesc sprijinit de copac.

"Vrajă"
In apropiere de Sapte Scari - Masivul Piatra Mare, Jud. Brasov