miercuri, 14 decembrie 2011

Life sucks


Pentru prima oara nu imi dau cu parerea despre o carte. Il las doar pe autor sa vorbeasca, iar eu fac o reverenta virtuala in fata cuvintelor lui, ramanand doar cu placerea de a-l fi descoperit din (ceea ce niciodata nu este o) intamplare...

Alan H. Cohen - Viata ca o teapa
(Why your life sucks - original title)

{ "Daca as avea doua paini, as vinde una si mi-as cumpara zambile pentru suflet", spunea un mistic persan. Ingrijirea si hranirea sufletului sunt mult prea importante decat toate celelalte eforturi pe care le depui pentru ca totul depinde de ele.
Atunci cand sufletul este hranit cum se cuvine, te simti minunat; sanatatea iti este infloritoare; ai energie si entuziasm; relatiile cu ceilalti iti aduc satisfactii si tot ceea ce faci e un succes.

Daca sufletul nu iti este bine hranit, nu reusesti nimic. Te simti oribil; te irita toate fleacurile; te certi mereu cu cei din jur; ai tot felul de plictiseli financiare; pierzi mai mult timp la serviciu incurcand lucrurile, iar viata sentimentala este un fel de film de groaza, drama epica sau lipseste cu desavarsire.
Desigur, poti brava si poti prosti multa lume, dar daca esti pustiit pe dinauntru si te doare sufletul, nimic din ceea ce faci nu-ti va aduce satisfactia pe care o cauti.

Cand iti dai seama ca sufletul ti s-a uscat, opreste-te si fa orice pentru a-l regenera. Iesi din casa. Invita-ti cel mai bun prieten la restaurantul preferat. Plimba-te pe plaja si savureaza momentul magic in care soarele saruta oceanul. Fa un masaj complet cu uleiuri aromatice. Inchiriaza casete cu filmele preferate, ia-ti o galeata cu floricele si organizeaza-ti propriul festival de film la un sfarsit de saptamana. Ia-ti vacanta pe care ai tot amanat-o. Admira-ti umbra in lumina lunii. Indiferent ce faci pentru a te simti bine, va schimba tot ceea ce faci. Sau, cum spune Ally McBeal, "Cand mananc jeleuri ma simt mai bine. Nu-mi cereti o explicatie stiintifica".

Consideram infometarea o problema fizica, cand, de fapt, aceasta este generata de foamea spirituala. Acceptam infometarea sufletului ca un mod de viata. Poti sa fi foarte bogat, dar ingrozitor de flamand spiritual. Sau te poti hrani modest, dar sa te simti in al noualea cer.

A invata sa-ti hranesti sufletul este una dintre cele mai importante lectii ale vietii. }

4 comentarii:

  1. Tu cum iti hranesti sufletul?

    RăspundețiȘtergere
  2. Asta-i un subiect atat de vast. Seamana cu o minge ridicata la fileu, incat merita o postare viitoare.
    Comentariul pare si un apropos: de ce il citez pe altul, cand pot sa povestesc eu, personal...
    Aici, pe blog, sunt numeroase exemple de 'hranire' a sufletului. Dar pe langa ele, sunt doua lucuri care mi se par vitale in umplerea lui.
    Unul ar fi sa faci ceea ce iti aduce placere cu adevarat (si aici niciodata nu exista o reteta universala; as spune ca privim atat de personal orice metoda). Pe langa starea de bine pe care ti-o aduce, constanta, te antreneaza pentru acele revelatii pe care le ai foarte rar (dar cu atat mai pretioase): momente pe care nu le asteptai sau anticipai, dar care te izbesc cu forta.
    O sa dau un singur astfel de exemplu, care nu isi gaseste nici o eticheta aici (nu este nici calatorie, nici fotografie, nici carte, etc). Am privit de curand cativa oameni intr-un concert al lui Elbow bucurandu-se pur si simplu de muzica, plutind printre sunete, singuri sau alaturi de cineva, aproape uitand de ei insisi. Micile fragmente surpsinse in public sunt relevante.
    Asta a fost o revelatie de care tocmai spuneam. Pregatita. Asteptata. Formata.

    https://www.youtube.com/watch?v=g-WXwy7gYIY

    RăspundețiȘtergere
  3. Cititul unui astfel de text este in el insusi "o zambila pentru suflet". Daca ne oprim la fiecare pas si ne intrebam "cum ne hranim sufletul", riscam sa mergem tot timpul impiedicati.
    Viorel, ramai deschis si lasa-ti sufletul sa-si aleaga hrana asa cum ii vine.

    Multumesc pentru decizia de a impartasi aceste vorbe. :-)
    Dan

    RăspundețiȘtergere
  4. Sa traim!
    Apropos, pagina aia de carte pe care ai scris-o acum (aproape) 10 ani, despre care iti povesteam ca am redescoperit-o de curand, face parte tot din capitolul asta...

    RăspundețiȘtergere